E semnul transcendenței, al maximei virtuți,
E un mister divin, cu-analogii în vis.
Nu vine de la oameni, chiar dacă-s renăscuți,
Deși e ținta celor ce cred Cuvânt promis.

Prin gânduri, simțăminte, prin fapte, prin ce spui,
Prin felul cum trăiești, prin bunătatea ta,
Atragi dragostea, cinstea, respctul orișicui,
Dar nu ești mare sfânt, oricum te-ai comporta !

Titlul de sfânt e-o treaptă la care poți s-ajungi,
Să reflectezi lumina cum Luna ia din Soare,
Dar nu ești tu Lumina chiar dacă o străpungi,
Deoarece Sfințenia-i o forță orbitoare !

Sfințenia e virtutea supremă-n univers:
Doar Dumnezeu Preasfântul din veșnicii o are,
Numai Sfânta Treime, prin nevăzut demers,
Cu dragoste ne-arată puterea-I Sfântă, mare !

Glen Ellyn, 6 sept. 2024