Pe strada mea, unde amurgul naște,
bieți corcoduși, cu suflete de plumb,
noi doi și-o mănăstire, sfinte moaște,
coceni uitați, în bobul de porumb.

Mătase părul tău, uscat de vânturi,
îngrămădire de cenuși, la ușa mea,
bătăi apuse de păgâne cânturi,
bocete seci, la nunta mea.

Vremuri de seceriș, iubiri și toamnă,
păduri penumbre, cutii de mucava,
mireasă-n patrafir, mirelui doamnă,
colivă ieftină și câini de mahala.

Clopote bat, în dungi a durere,
Nuntașii-s duși, lăutari undeva
la țărmul cozonacilor cu gust de fiere,
altundeva eu spart, iar tu, altcineva.