agonia italiano v3 |
Agonia.Net | Regolamento | Mission | Contatto | Registrati! | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolo Comunità Concorso Saggistica Multimedia Personali Poesia Stampa Prosa _QUOTE Sceneggiatura speciale | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Geremiade ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contatto |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-04-28 | [Questo testo si dovrebbe leggere in romana] |
timp, energie vitală
amintiri exploatate până la ultima lacrimă lacrimi deshidratate, castele de sare pentru copilăria pierdută frunte liniștită, mare fără furtuni între continentele albe ale tâmplelor cerul, fereastră ce așteaptă să intre sufletul proaspăt ca aerul dimineții inima, clopot ce bate vestind războiul cu nimicnicia morminte în carne și flori în cinstea uciselor gânduri sângele, vioară așteptând arcușul iubirii visele, haine purtate zi de zi până când nu mai rămâne o scamă o lume privită prin ochelari alta, pe deasupra ochelarilor bătrânețe, prea repede ai venit moarte, scriu un poem despre tine roade-l cum câinele roade osul lasă-mă să trăiesc încă câteva cărți viața mea în slujba cuvântului cuvântul acela, știi bine, de la care a-nceput totul fără el te-ai zbate degeaba în neagra ta veșnicie urc pe scări de cuvinte termin un poem, m-arunc în gol de pe treapta cea mai înaltă a ființei învăț să cad, amintirea poemului e parașuta care se deschide, lăsându-mă să ating solul în siguranță zborul este doar al păsărilor menirea lor este să deseneze infinitul pe bolta albastră timp, secunde în galop peste valurile amintirilor valuri care ating țărmul inimii țărmul pe care urmele sunt săruturi mângâiate de vântul uitării Dumnezeu se dă în leagănul viselor mele copacii aplaudă până la ultima frunză este toamnă din nou glasul zborului se așterne pe iarbă fiecare frunză e nota celui mai frumos recviem singurătate, suflet captiv între oglinda cerului și oglinda oceanului interior, sângele tăcere, abisală tăcere ca o moarte coborând în ea însăși creanga fără frunze ca un os fără carne așteaptă frigul, iarna ca un fluture alb cu aripile deschise peste lume degetele mele așteaptă precum ghioceii sub zăpadă așteaptă primăvara cuvintelor mugurii metaforei deschizându-se în ochii cititorilor viața mea în slujba cuvântului
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Questo è l'Olimpo della Lettertura, della Poesia, e della Cultura. Se hai piacere di partecipare alle nostre iniziative scrivi altrimenti appaga la tua conoscenza con gli articoli, la saggistica, la prosa, la poesia classica e/o contemporanea oppure partecipa ai nostri concorsi. | ![]() | |||||||
![]() |
La riproduzione di qualsiasi materiale che si trova in questo sito, senza la nostra approvazione, é assolutamente vietata
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politica di condotta e confidenzialitÃ