Absorb lumina dintr-o piramidă de cristal,
Se descompune în fotoni alergând printre globule,
Liniști spectrale sculptează un obelisc monumental
Înfățișând lumina în armură cu lancea – rază ucigând invazie lăuntrică de libelule.

Absorb întunericul din ochii unui orb
Și îl prefac într-o noapte clipind în miriade stele
Pe care le culeg și le așez în sine să dizolve morb,
Vopsesc pereții crăpați ai eului în lumină, suspendat pe ale razelor schele.

Absorb Nimicul așezat între neputință și țipăt
Și îl transform într-un trecut ancestral sinistru,
Îmi număr pașii fricii ce calcă margine de strigăt.

Absorb Totul guvernând peste țara de aspirații ca un prim ministru
Și îl preschimb în existență pozitivă condusă de filozofia adevărului,
Totul crucifică Nimicul pe eșafodul norului.