agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-28 | [Ce texte devrait être lu en romana] | era cică odată un arpentor cu mintea plină de geometrii așa cum ideea de vastitate rămâne doar în calcule zidurile unui castel erau stăpânitoare pe acea parte din știința lui fără breaslă luna apunea, mereu apunea peste măsurătorile zilei și nu reușea să mai apună nu rămăsese din el decât obiceiul acesta de a se apropia de castel cu fericirea mirosului de mortar pe care doar ruinele o pot da doi secundanți îl urmăreau peste tot pe unde umbla și pe unde nu, nu venea iarna între timp și toate vânturile care l-ar putea ucide își toceau lamele albastre de ziduri un câine albastru își sfâșia lătratul albastru arpentorul privea liniștit pământul și cerul privea tăcut câinele și ce ar fi putut spune? registrul plin de calcule se imacula se albea și frieda și unghiile și barba și moartea și păsările pe care avea sa le dăruiască și cam asta era până la urmă toată știința lui
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité