Ascultați aceste versuri, vă sunt adresate vouă
Mângâiați-le cu grijă, vă vestesc o Lume Nouă,
Căutați să înțelegeți strălucirea-nțelepciunii,
Căci în focul Veșniciei, voi veți fi numai tăciunii.

Înger luminat de stele, renăscut în sărutare,
Lucifer căzut din Ceruri spre trupeasca desfătare,
Vă-nvățam chiar nemurirea, vă dădeam supremația
Voi rămas-ați tot o turmă - venerat-ați sărăcia!

Credeți că cunoașteți lumea, vă simțiți mândri de sine,
Dar ca dintr-o țeavă spartă va curge prostia-n vene.
Fiind sclavi ai cărții scrise, repetați greșeli banale,
Ați plecat de la maimuță, ați ajuns niște-animale.

Acum văd destul de bine, voi sunteți Apocalipsa,
Dispăreți din lumea noastră, noi n-o să vă ducem lipsa!
Fiindcă nouă nu ni-e frică de sfârșitul ce-o să vie
Noi, murind în lumea asta, vom renaște-n veșnicie!