Caldă piatră prăfuită, prag de ușă în clar de lună
Casa gleznelor tale, stâlpi zvelți și frumoși
Fără înșelăciune mă poartă pe străzi și nu lasă urmă de glumă.

De-albastru e cerul, plin, și în ziduri înalte
Albe zidiri glăsuiesc
Din ferestre, cuvintele scârțâie doruri de lemn.

Pustiul suflă cald o dimineață de aprilie
Alene aprilie dimineața târziu
Nimeni pe străzi și-n case, pustiu.