Există o selecție completă de ghicitori clasice și originale

Va recomandam si un site dedicat de Ghicitori

(Ghicitori cu litera A)

Mititelu-ntr-o ureche
Face nouă haina veche.
(acul)

Mic, mititel
Îngrădește frumușel.
(acul)

Cine are o singură ureche
Dar nici cu aceea nu aude?
(acul)

Sunt rotundă sau pătrată
Ascut creionul îndată.
(ascuțitoarea)

Roșu ca focul
Iute ca dracul.
(ardeiul iute)

Urechi are, dar n-aude,
E micuț și tot împunge.
(acul)

A lăsat-o Dumnezeu
Ca s-o bei și tu și eu.
(apa)

Oglinda cerului
În adăpostul pământului.
(apa din fântână)

La cap limbă cu miere,
La coadă limbă cu venin.
(albina)

Are-un ac micuț și fin,
Zboară lin din floare-n floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(albina)

Din flori plicuri de dulceață
Strânge de cu dimineață.
(albina)

Floare și soare,
Ploaie și ninsoare
Se laie pe rând
Zile, nopți furând...
(anotimpurile)

Animal cu capu-n jos
Și este foarte țepos
De vrei să-l ridici de jos
(ariciul)

Are zeci de ace groase
Dar nu țese nici nu coase.
(ariciul)

Omul strânge cât trăiește
Și la ea el se gândește
Pentru ea el pătimește
(averea)

N-are culoare,
N-are miros;
Dar la toți
E de folos
(aerul)

Petale de flori micuțe,
Așezate-n cutiuțe,
Să putem picta cu ele
Oameni, case, floricele.




(Ghicitori cu litera B)

Fetele și femeile n-au
Și nici nu doresc să aibă;
Bărbații o țin ca o podoabă,
Iar când o au
Încearcă să se curățe de ea.
(barba)

Am doi frați
Cu sfori legați
Și-n picioare încălțați.
(bocancii)

În pădure mersei,
Al treilea picior ajunsei.
(bastonul)

Ce vă trec prin mâini,
Fără de-a le fi stăpâni;
Se păstrează-n sân și-n ladă,
Fără ei nu faceți treabă?
(banii)

Iarna-n frig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!
(bradul)

Sus pe coama munților,
Munților, cărunților,
Stă voinicul cel țepos
Veșnic verde și frumos.
(bradul)

Fumul dracului,
În capul omului.
(beția)

Sus tună,
Jos răsună,
Cetele s-adună.
(biserica)

Am o rață
Fără viață,
Trece apa cât de mare,
Ba te duce și-n spinare.
(barca)

(Ghicitori cu litera C)

Este un prieten bun,
El mă duce unde-i spun
Cu căpăstru și cu șa
Iarna-mi plimbă sania.
(calul)

N-are mâini și totuși bate,
Bate-ntruna zi și noapte.
Șade oriunde l-ai pune
De-l privești timpul îți spune.
(ceasul)

Bucățică de cărbune,
Cu veșmânt de lemn,
Pe hârtie lasă urme
Scriind orice semn.
(creionul)

Drept, înalt și subțirel
Cu veșmânt de lemn pe el,
Are vârful de cărbune
Pe hârtie multe spune.
(creionul)

Nu sunt carte, dar am foi
Pregătite pentru voi
Cu linii sau pătrățele
Să puteți scrie pe ele.
(caietul)

Ce trece prin sat
Și câinii nu bat?
(ceața)

• Scurtă, groasă, un-te duci?
• Ars în fund, ce-ai să mă-ntrebi?
Unde eu mă duc,
Tot ție-ți aduc.
(ceaunul și cofa)

Are foi și nu e pom,
Îți vorbește ca un om
Și cu cât o îndrăgești
Tot mai mult o folosești.
(cartea)

E o grădină mândră, semănată
Cu poezii, cu glume și povești,
Dar nu se lasă lesne vizitată
Decât când știi, copile, să citești.
(cartea)

Am un brâu vărgat
De cer spânzurat.
(curcubeul)

Cât e vară - cucurigu!
Cucurigu - când dă frigu!
Cine-i frate dumnealui?
Cum îl cheamă?
Poți să-mi spui?
(cocoșul)

După ploaie, la plimbare,
Cu umbrele mici... de soare!
(ciupercile)

Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În păduri și pe ogor,
Prin grădini și-n deal la vie
Stă mereu într-un picior.
(ciuperca)

În aer ramurile-și are
Acest trofeu de vânătoare.
(cerbul)

Am trup, dar n-am corp;
Am gât, dar n-am cap;
Am mâneci, dar n-am mâini.
(cămașa)

Mândru, înalt și frumos,
La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are
Și te poartă în spinare.
(calul)

Barbă are,
Popă nu-i
Coarne are
Vacă nu-i
(capra)

Am un dorobanț
Și e pus în lanț
(câinele)

Roade oase,
Stă în cușcă,
Pe dușmanii săi îi mușcă.
(câinele)

Animalele din casă
Umblă pe sub masă
Când se întânlesc
Rău se ciondănesc
(câinele și pisica)

E lânos și stă la stână
Și pe oi el le adună
(câinele)

Ticăie la capul tău
Și te trezește mereu
(ceasul)

La cap pieptene
Și la coadă secere
La grumaz coș cu grăunțe.
(cocoșul)

La cap pieptene,
La trup pepene,
La coadă secere,
La picioare rășchitoare.
(cocoșul)

Am o pasăre rotată
Stă cu coada învolburată
Și te-aleargă în curtea toată.
(curcanul)

Ce e mic la vedere
Dar mare la încăpere?
(capul)

Care cer n-are stele?
(cerul gurii)

Cine îl face nu-i trebuie,
Cine îl cumpără nu e pentru el
Și cui îi trebuie
Nu știe și nu-l vede.
(coșciugul)

Care-i satul
Unde câinii nu latră,
Cocoșii nu cântă
Și oamenii nu lucrează?
(cimitirul)

N-are minte
Dar te prinde.
(capcana)

Are foi și scoarță
Dar nu e copac,
Cine-o înțelege
Minte are-n cap.
(cartea)

Din pământ mă nasc,
În apă mor,
În aer mă vestejesc,
Și la foc mă vestejesc.
(cărămida)

Am o fetiță
Sărutată de toți pe guriță.
(cana)

Retevei rotund
Strânge păru-n fund.
(căciula)

Încârligat și-ntortocheat
Și de urechi e agățat.
(cercelul)

Cine le face pe toate cu măsură?
(croitorul)

Am o frunză care te omoară.
(cuțitul)

Bunicuțul de la țară
Are un prieten bun
Bate cu el multe cuie,
Face gardul de la drum.
(ciocanul)

Cine bate și nu e bătut?
(ceasornicul)

Năframă vărgată
Peste mare-aruncată.
(curcubeul)

Cine umblă mult prin lume
Și tot se strigă pe lume?
(cucul)

Cine zi și noapte tutun fumează
Și nu se mai satură?
(coșul)

Șade moșul sub uluc
Și fumează din ciubuc;
Apoi, după ce-a fumat,
Îl hrănesc cu aluat.
(cuptorul)

Fetișoară
Cu rochița roșioară,
Când prind a te dezbrăca
N-am de ce mă bucura
Că încep a lăcrima.
(ceapa)

În grădina lui Pandele
E un pom plin cu margele,
La culoare-s roșii toate
Cu codițe-mperecheate.
(cireșele)

Către soare se avântă
Dimineața-n zori și cântă.
(ciocârlia)

Chiar de-și trece vara toată
Sub al său cojoc țepos,
Toamna când l-aruncă jos,
Minunat e de bronzată.
(castana)

(Ghicitori cu litera D)

Cinci pitici
Cinci voinici...
Cât îi vezi de mititei,
Faci cu ei
Tot ce vrei.
Scrii,
Joci mingea,
Împletești,
Palate construiești.
(degetele)

Peste tot găsești în lume
Cinci frați cu același nume.
(degetele)

S-a făcut de când e lumea
Și va fi cât va fi lumea.
(drumul)

Cine se-ngrașă legat?
(dovleacul)

Moșneguț cu pielea goală
Þine vinul de năvală.
(dopul)

Doi câini gâtuiți
Peste poartă azvârliți.
(desagii)

(Ghicitori cu litera E)

Nu-l întrebi
Și îți răspunde
Cauți în jur
Și nu știi unde.
(ecoul)

Îți vorbește
Și turcește,
Și-orice limbă nimerește.
(ecoul)

Murgul rage
În pârloage,
Lelea-ngână
În grădină.
(ecoul)

Cine te-ngână
Și nu te superi?
(ecoul)

(Ghicitori cu litera F)

Colorat e ca o floare,
Trupul fin și mic el are,
Zboară vara pe câmpie,
Spuneți ce-ar putea să fie.
(fluturele)

Ce pădure
E fără uscătură?
(fir de păr)

Are dinți mulți și mititei
Și nu suferă niciodată de ei.
(fierăstrăul)

Nici afară,
Nici în cer,
Nici pe pământ.
(fereastra)

Vântul stinge
Vântul îl încinge.
(focul)

Ce trece prin pod
Și nu hodorogește?
(fumul)

Iese moșul din colibă
Cu nasul plin de mămăliga.
(făcălețul)

Două surioare
Foarte tăietoare.
(foarfecele)

Ce trăiește după moarte
Și-altul vrea ca s-o tot poarte?
(floarea)

Care floare
Parcă-i soare?
(floarea soarelui)

O mie de frățiori,
O mie de dințișori
Stau înfipți câte și-o mie
Într-un fund de farfurie.
(floarea soarelui)

Subțirel și mititel
Joacă lumea după el.
(fluierul)

În pădure naște,
În pădure crește,
Vine-acasă și horește.
(fluierul)

Săgeata împăratului
Sparge casa dracului.
(fulgerul)

Parc-ar fi niște petale,
Ori steluțe ce dansează
Norii le presară iarna
Și pe gene ți le așază.
(fulgii de nea)

Albă păsăruică,
Pe arac se urcă;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)

Iepurilă încălțat
Stă la margine de sat.
(fricosul)

Ce cade-n apă
Și nu face stropi?
(frunza)

Mică, dar voinică,
În spate ridică
Sacul cu povară,
Să-l ducă la moară.
(furnica)

(Ghicitori cu litera G)

Clopoțel mititel
Cine sună lin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai vântul,
Clătinându-l, legănându-l,
Dă de veste-n toată țara
Că sosește primăvara.
(ghiocelul)

Voinicul cu haină albă
Iese primul din zăpadă.
(ghiocelul)

Printre mulți stejari e unul
Gros și multisecular,
Îl iubim precum străbunii
Și-l numim cu drag....
(gorunul)

Are gâtul foarte-nalt
Și picioarele cam lungi
Dacă vrei să-i dai o floare
E cam greu la ea s-ajungi.
(girafa)

Nu e șoarec nici orbete,
Roade pete pe caiete.
Ar fi bine și frumos
Să nu-i dăm nimic de ros.
(guma)

De-ai greșit, ia seama bine,
Folosește-mă pe mine!
Foaia albă va rămâne
Ai grijă să scrii mai bine.
(guma)

Atunci când sunt în ogradă
Ga, ga, ga se iau la sfadă
Iar când sunt pe lângă lac
Baie întruna fac.
(gâștele)

Jupâneasa durdulie
Cu rochița cenușie
Lucrată din pene lucii,
Caută pe lac papucii.
(gâsca)

Strugure nu-s, nici piatra nu-s,
Însă cad din nori, de sus;
Florile eu nimicesc
La căldură mă topesc.
(grindina)

Am o râșnicioară
Toată ziua râșnește
Și noaptea se odihnește.
(gura)

Ce fuge mai repede decât toate?
(gândul)

Lumina prin ce trece
Și nu se oprește?
(geamul)

Vine fuga pe cărare
Culegând la pietrișoare.
(găina)

În pădure născui,
În pădure crescui,
Acasă când m-au adus
Slujitor casei m-au pus.
(gardul)

După deal, dintr-un tezaur
Au țâșnit săgeți de aur.
(grâul)

Ce-i mândru la sat
Și bun la mâncat?
(grâul)

Cine cântă toată vara
Prin fânețe cu ghitara?
(greierele)


(Ghicitori cu litera H)

Ciuruc-butuc
De urechi te-apuc.
(hârdăul)

Este groasă sau subțire
De o îmbraci ea cald îți ține.
(haina)

De aici și până la munte
Numai pături așternute.
(holdele)

Un balaur
Solzi de aur,
Stă în munte priponit,
Apă bând necontenit.
(hidrocentrala)

(Ghicitori cu litera I)

Bate fără încetare,
Începând de la născare;
Iar când ceasul a sosit,
Atunci și ea a tăcut.
(inima)

Cine vine cu steluțe
Albe-n frunte
Dinspre munte?
(iarna)

A venit baba din munți
Peste râuri făcând punți
Și a prins spunând povești
Flori de gheață la ferești.
(iarna)

La deal repede și fără ocol,
Iar la vale rostogol.
(iepurele)

Urecheat cu haine sure
Stă pe câmp și în pădure.
(iepurele)

Mic și bun de gură
Să-l oprești nu poți;
Nu-l adapă nimeni
I-adapă pe toți.
(izvorul)

Ațe crețe
Puse-n bețe.
(ițele)

( Î )

Am două surori
Legate de sfori;
Când noaptea se lasă,
Se vâră sub masă.
(încălțămintea)

La stat
Nu-i înalt,
Dar la nas
N-o să-i ajungi
Nici cu scări din cele lungi.
(îngâmfatul)

Două lemne-hodolemne
Și la mijloc brâu de piele.
(îmblăciul)

(Ghicitori cu litera J)

Harachiri își făcea
Dacă lupta el pierdea.
(japonezul)

Aur, bucățele,
În gura sobei mele.
(jăratecul)

Durere rece
Prin inimă trece.
(junghiul)

(Ghicitori cu litera L)

Poare fi un șoricel
Însă are aripioare
Zboară noaptea-n chip și fel
Purtând numele de floare.
(liliacul)

Șoricel cu aripioare
Poartă numele de floare.
(liliacul)

Baba grea, îngreunată,
Șade de cui agățată
Și lumină casa toată.
(lampa)

Ce apă este în lume
Fără nisip?
(lacrima)

Ce șede în apă
Și tot se adapă,
Omul îmbătrânește,
Ea nu putrezește.
(limba)

Am o cățea răsfățată,
Stă la ușă agățată.
(lacătul)

De pază la poartă
Cerceluș cu toartă
Agățat stingher
De urechi de... fier.
(lacătul)

Primăvara înverzește,
Toamna-ngălbenește,
Și iarna te-ncălzește.
(lemnul)

Buturugă uscată;
O ridici încărcată
Și o lași jos ușurată.
(lingura)

Ce îngheață vara
Mai iute decât iarna?
(laptele)

Ochii casei mele
Oglindă de stele.
(luna)

Cine știe o crăiasă
Toată noaptea luminoasă
Între stele locuiește
Oare cum se mai numește?
(luna)

E rotundă și bălaie
Intră noaptea în odaie.
(luna)


Un frunziș între vâlcele
Cu treizeci de rămurele.
(luna anului)

Doisprezece frați aleargă,
Anul cât este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreagă,
Niciodată nu se-ajung.
(lunile anului)

Nu e laie,
Nici bălaie,
Nu e brici,
Ca briciul taie.
(limba)

Suflet ține
Suflet n-are.
(leagănul)

Ce e mare și mai mare
Și de nimeni teamă n-are?
(legea)

(Ghicitori cu litera M)

Patru frați îngemănați
Într-un cojoc îmbrăcați.
(miezul de nucă)

Voinicel cu cornișoare
Umblă cu casa-n spinare.
(melcul)

Zece-o bat să intre-n plasă
Unu-o prinde și n-o lasă.
(mingea de fotbal)

E rotundă, colorată
Și copiii nu-i rezistă,
Fără ea, ora de sport,
Ar fi ora cea mai tristă.
(mingea)

Mulți sportivi o îndrăgesc;
De ce oare o lovesc?
(mingea)

Șade moșul în cămară
Cu mustățile afară.
(morcovul)

Ce se frânge
Și se strânge
Și se bagă-n buzunar?
(metrul)

Furculiță cu cinci dinți
Căpătată din părinți.
(mâna)

Ce nu poți cântări?
(mintea)

Patru picioare are,
Dar să le miște
Nu e în stare.
(masa)

Am o găină pestriță
Și la coadă ferfeniță.
(mătura)

Ce e mai dulce și mai dulce
Și prin bâzâit se-aduce?
(mierea)

Ce umblă viața toată
Și drumul nu-l trece niciodată?
(moara)

Ce are forma unei mâini
Și tot nu-i mână?
(mănușa)

E bun dobitoc
Foarte încăpățânat
Urechi lungi,
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
(măgarul)

(Ghicitori cu litera N)

Înalt cât casa,
Verde ca mătasa,
Dulce ca mierea
Amar ca fierea.
(nucul)

Zece sârme ordonate
Cu câte zece bile colorate.
Fiecare copil știe
Că asta nu-i jucărie!
(numărătoarea)

Ce e mai amar și mai amar?
(necazul)

Am un ciocănaș de piele
Cu două găurele.
(nasul)

Eu am patru frați
Într-un cojoc băgați
(nuca)

Trece monstrul marea
Cu părul alb ca sarea.
(norul)

Pe sub razele de soare
Zboară peste câmp o floare.
(norul)

De la mare pân’ la munte
Picură stele mărunte.
(ninsoarea)

Ce trece prin sat
Și cânii nu bat?
(negura)

(Ghicitori cu litera O)

Am o casă văruită
Nicăieri nu-i găurită.
(oul)

Din pământ mă născui
În lume trăii
Și când murii
În gunoi mă pomenii.
(oala de lut)

Arunci sus, îi alb
Pică jos, îi galben.
(oul)

Am doi frați,
Care nu se pot vedea.
(obrajii)

N-are limbă și nici gură,
Și arată orice făptură.
(oglinda)

Sunt o șa,
Pe care nu călărește nimeni;
Sunt fereastră
Dar nu la casă.
(ochelarii)

Am un șarpe cu ciulini,
Doarme furișat în spini,
Învelit până la brâu
Și-mi mănâncă-un stog de grâu.
(ogorul)

Cât am trăit
Pe foc m-ai fript,
Iar după ce-am murit
Pe drum m-ai azvârlit.
(oala)

(Ghicitori cu litera P)

Roată rotită,
De om muncită
Și de lume înghițită.
(pâinea)

Cocoloș pe sub măsuță
Își ia coada în lăbuță
Și isteț precum e el
Îl prinde pe șoricel.
(pisoiul)

Are blana mătăsoasă,
La căldură toarce-n casă;
La lăbuțe-are gheruțe –
Stau ascunse în pernuțe.
(pisica)

Este un lucru
Pe care unii îl au întreg,
Alții pe jumătate
Iar alții deloc.
(părinții)

Ce-i gata
Și tot trebuie gătit?
(patul)

Am un frate
Þese-o pânză minunată
Fără ițe, fără spată.
(păianjenul)

Ce-i din lumea mare-adus
Și la mare masă pus?
(piperul)

Ciupercă uscată
În cui agățată.
(pălăria)

Cine are dinți mulți
Și nu poate mușca?
(pieptenele)

Am aici în bătătură
O uzină cu untură,
Care umblă prin ogradă
C-un șurub în loc de coadă.
(porcul)

Care-i dobitocul
Ce păzește focul
Și-și spală cojocul?
(pisica)

Cine se naște-nfășat?
(porumbul)

Stă burtosul pe câmpie
Năsturei în el o mie.
(porumbul)

Ce fiară cu limba râmă
Și cu spatele dărâmă?
(plugul)

Ce n-are suflet
Și suflet fură?
(pușca)

Peste ape, prins în scoabe,
Șade moșu-n patru labe,
Și cum stă așa plecat
Eu trec apa pe uscat.
(podul)

Ia gândește-te și spune
Cine-i mai bogat în lume?
(pământul)

Cine are pene
Și nu zboară?
(perna)

Nici în casă nici afară
Talpa mea e drum de țară.
(pragul)

Primăvara te înveselește,
Vara te umbrește,
Toamna te nutrește
Iarna te-ncălzește,
Poftim de ghicește.
(pomul)

De aici până la munte
Tot prăjini mărunte.
(potecile)

În pădure născui,
În pădure crescui,
Acasă m-au adus,
Călcătoarea satului m-au pus.
(puntea)

Cântărețul Domnului,
Sărăcia omului.
(popa)


N-are chip și nici făptură,
Unde-i ea nu este ură;
E scumpă și-atât de dragă
C-o iubește lumea-ntreagă.
(pacea)

Zeci de umbreluțe mici,
S-au unit să fac-o floare,
Dar trecu vântul pe-aici
Și le risipi în zare.
(păpădia)

Ascuns în cămașă verde,
Miezul de foc nu se vede.
Când mănânci o feliuță,
Parcă sufli-n muzicuță.
(pepenele)

(Ghicitori cu litera R)

Cred că macu-i place tare
Zilnic cere-n gura mare
După atâta mac-mac-mac
Pleacă să înoate-n lac.
(rața)

Am o cutie
Ca o colivie
Și cântă la nebunie.
(radioul)

Zboară-n sus,
Zboară-n jos,
Neagră este
De la coadă până la cioc.
(rândunica)

Dis de dimineață-n zori
Varsă lacrimi peste flori
Soarele s-a ridicat
Și pe loc el le-a uscat.
(roua)

Face fructele negre
Gheare are,
Verde este,
Și-n pădure el trăiește.
(rugul)

Cine poate mânca fierul
Fără să-și rupă dinții?
(rugina)

(Ghicitori cu litera S)

Cu trei ochi
În trei culori
E atent la trecători
Și-ți arată
Fără grai
Când să treci
Și când să stai.
(semaforul)

În colț de stradă
Trei ochi iscoadă.
(semaforul)



Câmpul alb, oile negre
Cin-le vede nu le crede,
Cin-le paște le cunoaște.
(scrisul)

Am picioare dar nu merg,
Oboseala o-nțeleg.
(scaunul)

Nu-i fierbinte,
Dar usucă.
(sugativa)

Þin cerneala-n rezervor
Ca să poți scrie ușor.
(stiloul)


Am două surori gemene
Ce dorm în picioare.
(sprâncenele)

Cine are urechi
Și nu aude?
(surdul)

Mănâncă toată ziua
Și tot flămândă rămâne.
(soba)

Iat-o nu-i
Dacă nu-i
Nici eu n-o spui.
(scânteia)

Într-o scorbură uscată
Șade o cățea turbată.
(sabia)

Iarna fuge,
Vara zace.
(sania)

Când nu e zăpadă
Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară
Cu copiii zboară.
(sania)

Soarele o coace,
Mâna o rupe;
Piciorul o calcă,
Gura o bea.
(strugurele)

Două lemne odobele,
Celelalte - mărunțele.
(scara)

Albă și suleimenită
Când urâtă, când iubită;
Vara nu vor să mă vadă,
Iarna toți mă-nbrățișează.
(soba)

Ce-i roșu, măr nu-i;
Crește-n pământ, ceapă nu-i?
(sfecla)

Am o lună cu mâner,
Am furat-o de pe cer;
Străluce ca o văpaie
Și mănâncă numai paie.
(secera)

Cuie mici cu măciulie
Strălucesc pe cer o mie,
Dar când iese soarele
Fug de-și rup picioarele.
(stelele)

(Ș)

Ce-i mai înalt decât calul
Și mai mic decât porcul?
(șaua)

De pe coadă l-ai călcat
Se descolăcește îndată
Și venin ai căpătat.
(șarpele)

Curelușă verde
Prin iarbă se pierde.
(șopârla)

Cu cămașa foi și cline,
Cămările toate pline,
Toamna sunt de recoltat
Și hambarele de ocupat.
(știuletele)

O cetate minunată
Stă cu poarta descuiată,
Dar nu poți în ea păși
Dacă nu știi a citi.
Are-n ea comori potop
Oricât iau nu scade-un strop.
(știința)

(Ghicitori cu litera T)

Urlă lupul la hotară
Și s-aude-n altă țară.
(tunetul)

E făcut de muncitori
Și trăiește pe ogor;
Toată ziua el muncește,
Urlă de te-nebunește.
(tractorul)

Ce trece pe dinaintea ochilor
Și nu-l poți vedea?
(timpul)

Toată ziua: cica - cioca;
Vine seara boca - boca.
(toporul)

Am o trăsură mare,
La vale fuge tare,
La șes înnebunește
La deal gâfâiește.
(trenul)

Nu vorbesc și nu sunt viață
Dar fac zgomot de te-ngheață,
Stau de pază la hotară
Vărs prin gură foc și pară.
(tunul)

De plic se lipește
Þara ocolește.
(timbrul)

(Þ)

Ce are barbă
Și totuși nu e bărbat?
(țapul)

Ce arde în gură
Și face fum ca o șură?
(țigara)

Sunt mititel și drăcușor
Și mă hrănesc cu sânge de om.
(țânțarul)

Are dânsul și picioare
Dar e-obișnuit să zboare;
Þin, țin, țin și pișcătura...
Cine-i obrăznicătura?
(țânțarul)

(Ghicitori cu litera U)

Eu pe orișicine
Întâmpin când vine,
Când pleacă afară
Eu îl petrec iară.
(ușa)

Vara umblu după miere,
Iarna dorm să prind putere.
(ursul)

În cojoc întors pe dos
Mormăind morocănos,
Umblă pustnic prin pădure
După miere, după mure.
(ursul)

Iarna-și vâră nasu-n blană
Și din unghii își sug hrană
Iar vara, sus pe munți,
Zmeură culeg desculți.
(urșii)

La margine de oraș
Am un stup care-i fruntaș,
Iar albinele din el
Fac miere din oțel.
(uzina)

Ce merge pe apă și nu se udă?
(umbra)

Ce buruiană când o atingi
Îți face numai bășici?
(urzica)

Formă de ciupercă are
Și de ploaie ne apără.
(umbrela)



Și afară și în casă,
Ghici ce e?
(ușa)

Ce stă în umezeală
Și nu se udă?
(uleiul)

Fug de tine
Și tu musai după mine.
(umbra)

Ineluș rupt
Scoate peștii de pe fund.
(undița)

(Ghicitori cu litera V)

Cumetrița cea șireată
Vine-adesea prin vecini
Și-amatoare se arată
De a “cumpăra” găini.
(vulpea)

Roșcovana cea isteață
Umblă pe la cotineață.
(vulpea)

Trei surori, poți să zici,
Una mare două mici
Vin în fiecare an
Și pun lacăt la ghiozdan.
(vacanțele)

Ce zboară pe sus
Și nu-l vezi?
(vântul)

Urlu și mă învârtesc
Pe drumeți îi îngrozesc.
(viscolul)

Ce se leagă cu gura
Și nu se dezleagă cu mâna?
(vorba)

Ce este bun la privit
Și lesne la amețit?
(vinul)

Patru merg,
Patru stau
Și vamă dau.
(vaca)

Ea este bună la toate,
Ne dă carne, ne dă lapte,
Iar viței mititei
Se numesc copiii ei.
(vaca)

Are-o coadă înfoiată,
Hoață este și șireată
Dar e vai de coada ei
Când dă peste ea grivei.
(vulpea)

Am cămăși nenumărate
Le port pe toate îmbrăcate.
(varza)

O sportivă cu renume
Umblă-n pomi după alune.
(veverița)

Tuș ghiduș, coadă roșcată
Peste cetini aruncată.
(veverița)

Ronțăie nuci și alune
Sare grațioasă
Coada-i e stufoasă –
De-o ghicești, îndată spune!
(veverița)

Cine trece pe la poartă
Și câinii la el nu latră?
(vântul)

Pana cocostârcului
Bate fața târgului.
(varul pe pereți)

Pană-mpănată,
Pe apă lăsată,
De vânturi mânată,
Suflet n-are, suflet duce,
De pământ nu se atinge.
(vaporul)

(W)

Luminează necontenit
Dacă nu este oprit.
(wolframul)

(Ghicitori cu litera Y)

Poți să-l faci că-i sănătos
Chiar de stai cu capu-n jos
E un sport mai de folos.
(yoga)

(Ghicitori cu litera Z)

Am un prieten priceput
De toată lumea știut;
Îmi dă sfaturi și îmi spune
Tot ce se petrece-n lume
(ziarul)

Nu-i pasăre și totuși zboară
Dacă-l ții bine de sfoară.
(zmeul)

Albă ca creta
Moale ca lâna
Ușoară ca pana
Piere ca spuma.
(zăpada)

Moale, albă și pufoasă
Pentru câmp e haină groasă.
(zăpada)