Mă-nchei acum la nasturele vieții,
După ce-am pus, în geana dimineții,
Scutec de zile, toate numărate
Și haine de trăiri adevărate.

Din tot ce-am îmbrăcat, numai iubirea
S-a potrivit în ton cu nemurirea.
Ce alte sentimente am purtat,
De roaderea diurnă s-au uzat.

Cinstit răspund la ultima-ntrebare:
N-am lipsuri în a vieții gestionare !
După ce-am stins și candela tristeții,
Mă-nchei acum la nasturele vieții.