e o întreagă poveste ca-n aia cu broscuțul
mic zbanghiu și prinț-abil uite vin
sărbătorile hibernale zice el sunt
prinț în magazine și cerșetor la patron

sunt un george foarte asztalos
un minunat prăpădit în grațiile jumătății mele
nici ea întreagă la minte

da' care jumătate că george ăsta al vostru
e un pustnic
e singur de-a uitat și cum îl cheamă
strigați-l Parfenie sau mai știu io ce
nume aiurea n-are a face vă va răspunde
cu o tandrețe trăsnită așa e el
dus cu leuca la colindat

cînd anul dă în Alzheimer cu
o tonă de frig în spate cînd
face un jogging nostim pe-afară
după ăia mici și răzgîiați
george își face praf buzunarele
ca un copil de ani-gata

george e un broscuÈ› prinÈ›-abil
se oferă cuminte cadou fericirii
pe prințesa lui o cheamă CititoaRea mea Bună

george ascultă silent white sau ceva
la fel de strigător la cer
noaptea lui albă
e o epifanie de abator
o dileală de superbie

of doamne zice george iartă-ne
bată-ne vina și
e o liniște ca înainte
de Hiroshima