E un veac, e o lume, e o prapastie intre noi.
Dar totusi ne vorbim, ne bucuram si plangem impreuna.
Si totusi intre noi sunt ani, sunt timpuri si spatii.

E noapte, e zi, niciodata la fel.
Sunt eu, esti tu, niciodata la fel.
Sunt clipe, sunt ore, sunt ani,
Dar se scurg prin aceasta ruginita clepsidra.

E noapte - sunt EU; e ziua - esti TU.
Douam imagini diferite completandu-se,
Invaluindu-se una pe cealalta,
uitand de veacuri, de lumi si spatii.

Sunt noaptea si ma scurg in tine,
Esti ziua si te scurgi prin mine.
Noi suntem doua emisfere separate,
Dar ne unim facand abstractie de timpuri si spatii.

Esti alb, sunt negru - doua culori distincte,
Doua miraje care intalnindu-se,
Isi uita culorile atat de indepartate una de cealalta.
Si isi gasesc o culoare comuna - culoarea ce ne apropie.