Să scîrțîi crud ca o dormeză
Cînd visul cearcă să te-ajungă
C-o tresărire de proteză
Și-un rîgîit de zeamă lungă.

Să fii atent cînd vine somnul
Să nu cedezi de te provoacă
Să-ți dai în cap cu ce-ai pe-aproape
Pînă ce sun' a nucă seacă

Să uiți c-ai fost făcut în scopul
De-a adormi juma' din viață
S-alergi cu un pistol prin creieri
Să-mpuști ideea asta creață

Să te-ntărești cu o tărie,
Oftînd în gînd: "Cum fuge banu'..."
Apoi să scrii o poezie
Și-absurd să dormi pînă la anu'.