Nu înțeleg unde-mi găsești tu vina
Când eu te scriu în calendar cu fonturi.
Þi-aș adormi pe brațe la Sulina,
Și-aș ancora epavele în porturi.

Iubește-mă! De-ai să mă uiți curând
Am să mă sting încet... Necontenit!
Și-n ziua-n care n-am să știu să râd
Ai să constați, desigur – c-am murit.

Invăluie-mă-n nopțile promise...
Sărută-mă! Oricum nu-i prea devreme.
Pășește lângă mine către vise
Și lasă-mă să râd. De ce te-ai teme?