Orice nemulțumire este inutilă
peste atâtea nopți neclare,
pentru că umblă prin aer
doar gesturi grotești, de prisos.
Cineva trage cu ochiul său porcesc
la o prelungită și agitată stare.

O stare ce amintește de revolta
din instinct din nepăsare și disconfort.
Se așteaptă un firav semnal
de la niște creiere debusolate,
să te trimită în drum, în cort,
faci parte din liga celor loviți de val.

Speranța plutește pe un tsunami
și un câmp de luptă este sufletul
ce trasare la fiecare pas.
Te stresează prietenii, dușmanii,
privirea este tâmpă, ai rămăs fără de glas.