Alerg prin ploaia dezlănțuită,
Cu pașii roși de vreme
Spre autobuzul prins în trafic.

Un bătrân mă privește cu ochi gri,
Altul zace beat pe o bancă,
În mine se zbate fumul de țigară…

Un cântec trist îmi răsună în minte,
Vântul se joacă în părul meu ud,
Simt frigul total cum mă cuprinde.

Autobuzul sedentează cu ușile închise,
Siluete anorexice aleargă, și ele, spre el.

Blocaj în trafic.

Întreaga mea lume s-a blocat în intersecția mizeră…
Nu mai am chef să calc pașii existențiali,
Staționez.

Autobuzul și-a deschis ușile
și
cu anorexicii lui a pornit la drum.

Eu l-am pierdut…