ne leagă tăcerea și plângem în taină
ne atingem prin gânduri
vise, rugăciuni niciodată
spuse până la capăt
ne învață viața
să ascundem iubirea
oamenii nu ne aud oftând
când privim prin perdea
noaptea lăsându-se peste lume
iubitul meu, să plecăm genunchii
înaintea altarului sfânt
iubirea se jertfește de veacuri și
doar lacrimile sfinților din icoane
scaldă pământul
umplându-l apoi de mireasmă