Picioarele s-au înnodat aproape de nedeslușit,
aproape abstract,
două guri care se mănâncă reciproc.
Sentimentul ăsta pe nume iubire,
eu îl văd în felul următor:
doi plămâni lupi care urlă de foame de aer,
două glezne copile care urlă de foamea de sclinteală
și tot așa...

Dar... se poate spune că e târziu,
naufragiul din sticla cu vin,
ăăă, iubito (sau cum să-ți spun) cârciuma duhnește a poiezie,
picioarele mi s-au înodat, aproape de nedeslușit,
aproape abstract
concret este sânul tău,
ca o portocală decojită, pe jumătate,

Dintr-odată, Hector s-a trezit să meargă la baie
și să compună sinfonia fantastică,
cu părul răvășit și cămașa făcută catarg,
de-un vânt interior.

Nu știu, dar mi s-a spus,
răsăritul răgea pe buza ta de jos.