Hai să petrecem noaptea împreună,
a doua noapte din acest prăpăd,
când s-or porni eclipsele de lună
de ochii tăi, nici cerul n-o să-l văd.

Ne vom iubi cum n-a mai fost să fie,
tăcerea mea îți va părea cu rost,
sărutul meu va fi pe veșnicie,
un început ce până-acum n-a fost.

Iar ochii mei, prin ochii tăi vor cerne,
aceasta împlinire spre păcat...
o iarnă, ce cuprinde în troiene,
ceva, ce până astăzi n-a fost dat!

Hai să petrecem ziua împreună,
a doua zi și viața următoare,
ne vor lega eclipsele de lună
și ne-or iubi eclipsele de soare.