Una dintre toate, a fost odată
Femeia...fermecată,
Ce-mi împletea cu fericire,
Anotimpuri de iubire.

Mi-aduc aminte ierni cu tine,
Amorul buzelor noastre fierbinți,
Ce ne scoteau pe-atunci din minți
Topind zăpada-n râuri fine.

Mi-aduc aminte cafeneaua tandră,
Ce ne-olgindea zâmbete-n cesti
La fel și-acum îmi mai zâmbești,
Când mă mai vezi pe stradă.

Și știu dragi muritori de pe pământ,
C-am avut un ideal și l-am atins,
N-am fost un milionar,chiar dinadins...
Și fericit mă-ndrept zâmbind către mormânt.