Te-am desfășurat în închipuire mm cu mm
însă nu am putut să te termin complet
au rămas neterminate
un genunchi, o coapsă, un sân
un zâmbet stătea inofensiv pe fotoliu
într-un ochi se balansau regretele
că nu m-ai lăsat să-ți sparg toate oglinzile
în care apăreai goală
fără fardul capriciilor
ți-ai decojit pielea de mironosiță
însă tu mi-ai arătat numai
nurii înveșmântați în cuvinte seci
și zâmbete false

m-ai vizitat într-o zi
așa cum intri într-o biserică goală
sau cum așterni flori pe un mormânt
iubirea pentru mine
a ars demult și s-a prefăcut în cenușă
ai venit cu ceva de neatins
cu un parfum străin
interpus ca o umbră între noi
știam că totul s-a sfârșit
și că nu aveai puterea s-o recunoști
mi-ai promis că ne vom iubi complet
cu ochii, cu mâinile, cu gândurile
știam că minți
și cuvintele tale mușcau din mine nemilos, adânc
până mi-au atins esența
sentimentele mutilate
mi se târau pe piept implorând mila
tu vorbeai încontinuu
și cuvintele erau niște proiectile
ce penetrau adânc în suflet
sau în ce a mai rămas din el
o cunoștință îmi spusese
că te-a văzut la braț alături de un bărbat
deci totul era fals și artificial
purtai stigmatul celuilalt
în ochi, pe buze și pe piele
am simțit revolta
cum mă arde ca o apă fierbinte
indignarea și frustrarea
urcau din străfunduri la suprafață
erupând în aerul impregnat cu miresmele trădării
prin toți porii
în mine s-a declanșat mecanismul de supraviețuire
distrugând celulele feminine
cu care eram contaminat

i-am zis că nu o mai iubesc
și că am înșelat-o
a râs perfid
și a plecat
de atunci nu am mai văzut-o niciodată.