ne-am putea iubi și pe veranda
casei morților,
totuna ar fi lumea,noaptea,ziua,ziua,stelele,nimicul...
am fierbe mocnit,
ne-am atinge trupurile ude,
am inchide ochii a pofta,lehamite,scârba sau plăcere,
dar tot cerul ăla ar fi,
morții tot morți ar fi
și noi tot impreună...
dacă m-ai parasi,
nu aÈ™ jeli,nu mi-aÈ™ stoarce ochii
sau sufletul,
doar aș cere nopții să uite,
cerului să nu ne barfească,
stelelor să nu ne arunce ocheade ștrengărești.
mi-aș taia pielea și aș face din ea
acoperământ sau artă,
mi-ar mai trebui ceva?
aÈ™ avea urma palmelor tale...