Vreau să scriu o carte iubirii,
În ea să las un vers nemuririi
O pagină, sau câteva teancuri
O urmă, testament peste veacuri;

Așa să rămână pe veci moștenire
Esența umană: a lumii iubire
Din care să luăm mereu și să dăm,
Cuvântul divin scriind să-l gustăm.

În cartea mea iubirii îi voi cere
Să-mi dăruiască prin vers a ei mângâiere
Ca un leac al durerii profunde,
Un dulce balsam pentru inimi plăpânde;