aștept cu inima strânsă ceasul negru
când va trebui să ma scobor în puțul adânc
din care să scot cu lopata păcură și smoală
cătran pentru vapoarele din lemn încleiat
cu rămășițele câinilor mei credincioși

praznicul îmi va fi negru măsline și cărbune
scoarță de mătrăgună și petrol - singur în hău
așezat între armele mele voi bea adălmașul
voi vorbi în surdină câinilor mei negri
voi câini negri ai adâncurilor câini ai pleistocenului

aștept în dogoarea adâncului cu armele negre
gata să fărâm corabia cu coatele înfipte în locașuri
de aici voi pleca de aici voi sălta de aici voi scăpa
tras de câinii cei tainici cu urletul spart
când pe toate corăbiile va suna ultimul cart