Trompeta fără muștiuc

Mă sprijin cu coatele pe capacul unui sicriu
nu știu ce este închis în el
ar putea fi fantoma poetului din mine, ori iluzia femeii pe
care o iubesc
în mâna stângă țin o coală albă de hârtie
în cea dreaptă un pahar cu votcă
deodată puterea gândului meu ridică capacul sicriului
rămân mirat
nu îmi vine să cred ce văd
cuvinte moarte, cuvinte vulgare și tot felul de argouri
stau înghesuite scheletele poeziilor uitate
văd mâna ta, poetule!
și nu e stafidită, miroase a mir
de sub sicriu apare Diavolul care îmi trântește capacul
sicriului peste mâini
scrâșnesc din dinți și îl înjur de mamă, încât să i se facă
dor de ea
cu mâinile prinse în sicriu continui să visez că sunt focul
care dărâmă bariera dintre vis și realitate.

Am călcat o pisică pe coadă
mieunatul ei m-a aruncat între halbe cu bere
profitând de această ocazie, mi-am schimbat gulerul de la
cămașă cu cel al unei halbe cu bere
Acum văd pe fundul halbei de la Eva până la revoluție, un
fir tainic care se subțiază
sub halba cu bere l-am ascuns pe Dumnezeu, până când beau o
bere în Edenul gol
un Eden atât de gol, încât nu găsesc nici o urmă de prostituată
mă întorc la masă și mă felicit pentru cât am fost de harnic
am reușit să beau șapte halbe cu bere
acum am poftă să calc o pisică pe coadă, pentru ca mieunatul ei să mă arunce din nou între halbe cu bere.

Mi-am terminat de băut cafeaua
plictisit mă joc cu degetul arătător în zațul ce a rămas pe fundul ceștii
din când în când îl bag în gură și îl sug
gestul ăsta îmi trimite gândul la sfârcul mamei
azi același gest îl fac cu femeile ce stau cu mine mai mult
de o zi
acum scot șervețelul de sub ceașca goală de cafea ca să îmi
șterg buzele umede de poftă
sunt hotărât să îmi ucid plictiseala pe sânul unei tinere
pe sânul unei tinere șatene
sau poate blonde, ori brunete
continui să mestec cu degetul arătător în zațul de cafea
rămas pe fundul ceștii
o ceașcă cât ombilicul unei adolescente
am să mai beau o cafea la fel de tare ca sânul celei care mă
citește




COPYRIGHT BY PETRE P. BUCINSCHI