aș vrea să-mi spui banalități într-un parc
să trasăm un cerc în jur îmbrățișați până seara
în locul nostru de sezon un țigan cu vioara
să ne cânte o baladă
aș vrea să-mi spui ceva să uit de toate
clădirile clevetitoare pe alei fără urmă
zidurile reci și aspre-n linie dreaptă
să le declarăm pierdute-n altă lume
sub norii înverziți prin iarbă
doar noi să instaurăm regatul
printre coloane de petale