- Domnu' Henry
(pot să vă zic Henry, nu?),
io am citit romanu' d-voastră.
Zău așa,
e lălăit rău,
e plin de lucruri inutile.
Mult balast, dom'le,
multă umplutură,
pe cuvânt.
Nu pe bune-acum,
da credeți că interesează
pe cineva
dacă dumneavoastră
lucrați la o firmă de căcat
un naintufaiv,
că vă doare la bască
dă serviciu',
că vă băgați lampa
în șef,
că aveți o gașcă de pretenari
cu care beți și-ncălecați
pe curva de la colÈ›
sau pe gagica lu' Jimmy
(cine-i Jimmy, eniuei?)
ca să treacă
amintirea zilei lungi
de muncă?
Bine, am înțeles
c-aveți o nevastă tâmpită
și-o amantă curvă
pe care-o iubiți mai mult
și-ați vrea-o de nevastă,
zău așa,
asta e cam freaky, eniuei,
ba chiar un pic pervers,
și nu mai zic nimic
că v-apucă
apocalipsa
când vedeți panou' de neon
al firmei
care vă mănâncă zilele,
și Belial vă poartă de coaste
de-asupra metroplei
- a fost în zbor planat,
sau poate în picaj?
ah,
și titlu', dom'le,
titlu'!...
Păi matale crezi în astre?
În plin secol douăzeci?

mai bine mergi acasă,
la nevastă,
la amantă,
unde vrei,
da' las-o cu literatura.
Nu le ai.
pe cuvânt.

Bucuresti,
5.04.2009