În călcătura de pași rari,
Făcuți aievea dus și-ntors,
Se-nșiră multe gânduri, cari,
Mirajul minții-ncet le-a tors.

De urci sau mergi în coborâș,
Anii trăiți, de vrei, nu vrei,
Îi duci în cârcă sau târâș,
Cum ți-a fost scris. Ușori sau grei.

La cap de drum, de altul nu-i,
Nici o-ntrbare nu apuci
Să o termini, de nu ai cui...
Și-atunci te-oprești...deși te duci.....