Cu gândul rezemat de-o așteptare,
Respiră-mă din floarea de salcâm
Ce-n părul meu e pata de culoare
În vis trăit pe nevisat tărâm.

Neliniștea mea rupe-o pe din două
Cât mă silabisești ca pe-un descântec.
Învață-mă ca pe o slovă nouă
Și cântă-mă în necântatul cântec.

Culege-mă din boabele de rouă
Când dimineața înflorește-n noi
Și-așează-mă cu mâinile-amândouă
Într-un prezent trăit de amândoi.