scaune părăsite printre urme
de praf și de cretă
băieți respirând fotbal fără
ferestre doar garduri
fete plângând notele ce
se chinuiau s-atârne și ele
de-un catalog prea bătrân
să mai spună câte văzuse

repetau iar și iar la
geografie ultimul hop
înaintea viitorului cu lumină
și mult mai puțină învățătură
doar clipa de azi stă
între ei și fericire

rămânem blocați într-un trecut
ce nu ne zâmbește nici nu
ne face mai puternici
amintiri și speranțe care
nu coincid nu se împacă
și-ajungem iar să repetăm
'să treacă odată capacitatea'