Ti-am spus
Sa-mi dai un telefon
Sa-mi zici cand ploaia nu mai suduie pamantul
Si-oriunde-oi fi-mi usuc
Si lacrimi si cuvantul
Ti-am spus
Cand ploaia o sa-nceapa a scrasni
Sa-mi dai un telefon cuminte
La cumpana sa-i iau masura
Dintii
Sa-mi rup si foile-amintirii intre care
Mi-am ingropat adolescenta si parintii
Ti-am spus
Cand ploaia o sa intre in oras
Sa-nchizi
Sa-chid si eu
Sa nu ne-asculte aritmia
Si tot ce-o fi sa mai urmeze
Nu stiu
Dar te las
Acum imi ard tipografia