Pe care stradă va fi stat Rahmaninov?

Suflete,
Greu de-atâtea ipoteci
Pe iubiri străvezii,
Pe alcooluri, orgii, pe îmbrățișări fugare și reci,
Ce mai faci, prințul meu diafan, nestemat,
Rătăcit prin hrisoave fantaste?
Smuls din miezul tandreții, bărbat,
Cine-ți dezleagă cabala privirii măiastre?

Am urcat într-o zi într-un pom interzis
Cu o raniță plină de foame.
Ce-am făcut, nebunatici, cu rodul promis,
De-am stârnit zeul rău din icoane?

Am ornat un destin alungit, irizat,
Cu o notă pe-o clapă perfectă,
Un pian și-a uitat râsul dezacordat
Între noi, ca o ploaie defectă.

Înaintăm printre acorduri mov.
Am ars egali în genele luminii.
În care crâng ne-așteaptă heruvimii?
Pe care stradă va fi stat Rahmaninov?