Și mă-ndreptam, frenetic, spre seara de magie
Caleașca aurită și caii fremătînd,
Bastonul meu de fildeș, eșarfa sîngerie
Și-am dispărut în noapte, de nebunii flămînd

Cînd am pășit acolo, era o feerie,
Brocarturi, candelabre, pocale de argint
Și-au fost lachei tomnatici și cavaleri, o mie,
Șampanie franțuză, tutun, nectar, absint

Prințese preafrumoase veneau să-mi dea binețe
Și-mi picurau pe buze din vinul cel mai fin,
Dansau silfide blonde și nimfe iubărețe,
Regal de frumusețe, l-al veacului festin!

Și-au fost focuri bengale, bucate pe alese
Și dansatori cu săbii și acrobați vestiți
Și menestreli, cîntîndu-și iubiri neînțelese,
Ciocneau cupele diavoli cu-îngeri neprihăniți

Un scamator bezmetic fura inimi de fete
Și le-ascundea-n jobenu-i, spre-a nu le mai găsi,
Iar, cînd se-ncinse cerul, veniră să ne-mbete,
Cu vorbe nemaispuse, satiri, purtînd făclii

A fost vîrtej de vise, a fost o nebunie
Și-au fost, au fost de toate în seara ce trecu
Și-a fost cum nu mai fuse și nici n-o să mai fie
Și toate-au fost degeaba, pentru că n-ai fost tu...