Ai tacut emotie ,
linistea capetelor sufletului
se nascu vers in inima
si-mi zgudui reveria ,
te rupi strop tainic
picurandu-mi poticnirea
si-n farmecul lipsit de clipe
ne topim umbre
unul in nemarginirea celuilalt...
si timpul uita sa mai zambeasca
rapus de fior si-si despleti ramurile
in eternitate
inlacrimat, duios ne seduse ingeri
furandu-ne nefericirile !