Ei sînt purtătorii de cuvînt ai dizidenților,
dați-vă la o parte,
faceți-le loc, să treacă pe măgarii împodobiți de sărbătoare
prin oraș și să ne arate sînge congelat
în doze de coca cola,
oase măcinate la fabrica de zahăr,
calitatea întîia,
dați-vă la o parte
pentru că ei sînt purtătorii de cuvînt ai dizidenților,
se grăbesc după cum vedeți
ca să nu piardă slijba de duminică la biserică;
nu vă faceți griji, că nu vă vor răsplăti,
pentru aplauzele voastre nesimulate,
vă vor dărui bomboane, ciocolată
și bere Gambrinus, poate și vreo doi trei mititei
dacă-i alegeți și-n acest an ca tribuni,
dacă-i votați și le sărutați afișele de pe trotuare,
vă rugăm să faceți loc
doamnelor, domnișoarelor și domnilor
acestei elite pretențioase de domni bine,
puși la patru ace,
de doamne bine, cu coc și rochii de seară elegante,
lăsați-i să-și tragă höamidele strălucitoare prin colb
și să vă strige, siguri și plini de emfază:
" noi sîntem dizidenții, măi băieți,
noi sîntem ticluitorii de cuvinte
și meșteșugarii psihodramei de cartier,
a retoricii din amfiteatre
și a promiscuității veacului acesta,
noi ne-ați comandat ca la
la duzină, în cantități industriale
și uite că acum ne-am înmulțit ca lăcustele,
sărim din televizoare,
ne lăfăim dintr-un talk-show în altul
pentru că ne place vorbăria
pe care voi ne-ați comandat-o cu aviz poștal;
noi sîntem dizidenții,
am murit și sperat pentru voi,
v-am adus libertatea în cutii de pantofi
și adevărul în saci de cartofi
v-am adus viața ca prefabricat
ca s ă nu simțiți gustul cărnii
prea puțin fierte pentru că s-a scumpit din nou gazul
și nici a lămpii cu dizel
pentru că prețul curentului a fost din nou ridicat
și au venit și cotele unice pe cap
și de aceea am împachetat noi suferințele voastre,
le-am vopsit și le-am decorat cu staniol alb
și cu șnur roșu de mărțișor
ca să știți cît de mult vă iubim;
sîntem revoluționarii de marcă,
dizidenții cu beretă albastră
la care ne-am pus stemă
din chipurile voastre, v-am îngrămădit
în gaura ruptă a steagului revoluției
și defilăm pompoși prin oraș";
pentru că ei sînt purtătorii de cuvînt
au dreptul de a ne înlocui fără procură,
de aceea nu pierdeți ocazia de a-i vedea azi
la rampa neverosimilului fardat ca adevăr,
veniți să le admirați lacrimile fardate,
tremurul din voce
patetismul de revoluționar de marcă,
cîtă vreme le putem oferi flori
și-i putem admira în mantiile lor de cavaleri moderni
defilînd prin oraș
salutîndu-i umil de la distanță
și soptindu-ne cu smerenie:
"aceștia sînt dizidenții, i-ați văzut?
au apărut și în show-l lui Tea Rrandafir,
i-au dat și la postul național de știri pe post,
sînt mari domnule"
în timp ce ne grăbim puțin cocoșați
spre servici, cu burta goală,
cu ochii salivînd după meniurile
restaurantelor din jur,
umili și cenușii
dar mîndri că avem niște dizidenți
care știu să plîngă frumos,
să facă afaceri pentru țară, pentru societate,
pentru universități,
am auzit că s-a mărit bugetul la universități
dar nu ne supărăm dacă tot ei
ne iau locurile, ne iau speranțele
pentru că au inventat un nou joc de cuvinte,
acela al cadrelor noi,
bătrînii ca noi sînt dați la o parte
pentru că ei, deși dizidenți pentru noi
ieri și astăzi,
sînt vlăstare ale dizidentismului de mîine
care trebuie și el inventat
acum că cel vechi e dat la rebut,
știi engleză?
aha, dacă nu știi nu ești în Europa,
te trimitem în Africa acum că și liniile de zbor
sînt ceva mai ieftine,
aha, unde rămăsesem?
faceți loc, lăsații să treacă
pe minunații noștrii, elitele noastre,
mîndria noastră, vă rog, faceți loc..