Cine trece prin foc
Cine trece prin ape
Cine nu-i secerat de raze de soare
Cine se trece prin noapte,
Cine-și depășește încercările
Și lună de lună zîmbește
Chiar dacă totul se dărîmă în el
Și sufletu-i putrezește
Cum l-aÈ™ putea numi?
Cine are tăria
De a se seinucide
Cine trăiește-n iubirea dușilor
Și-n ei se regăsește pe sine
Cine nu-i ucis de lavine
Cine se pudrează cu pămînt
Cine poate trăi din gînduri
Și umblă pe planetă flămînd
Cum l-aÈ™ putea numi?
Cine se ridică din praf
Și nu moare în accidente
Cine nu piere de singurătate
Și nu mai are sînge de viață-n artere
Cine din porunca iubitei
Excelează un salt mortal
Cine trage cu energie
La picioare lanțuri de sclav
Cine ridică munții din groapă
Cine rîde cînd e bolnav
Cum l-aÈ™ putea numi?