singurul rol
pe care îl știi
e cel pe care îl porți cu tine
ca pe o cămașă
în care te simți

derivații de senzații și cuvinte
stau ascunse în pod
așa
am descoperit într-o dimineață
toată lumea ta
printre jucării și biciclete
aruncate de-a valma
prăfuite și uscate

am tot răscolit prin ele
era chiar mișto
uneori râdeam de nebună
alteori îmi dădeau lacrimile
pânze de păianjen și genunchi juliți
mă simțeam bine mă simțeam
cu tine

cât timp te-ai descurcat doar cu 2,3 culori?
eu le am pe toate
le vrei?
așa vei desluși zilele
prin ochii mei

cred că viața e
ca și cum te-ai uita sub cearceaf în lumină
acolo
se vede totul altfel