Frunzele… ce frumos miros ele
Toamna.
Cu tristete
Copacii goi
Acopera pamantul
De culoarea trecerii.
Vantul grabit bate
Printre suspinele cerului.
Marea tipa infundat,
Iar nisipul deja racit
Nu mai poate privi.
Chiar si muntii
Isi pleaca umerii…
Caci uite,
Azi, un om
S-a casatorit
C-o umbra.