agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-09-15 | [This text should be read in romana] |
Cu ochi întredeschiși, mai lasă noaptea câte o stea la geamuri
sufletelor noastre. înțelesul, lumina și toată mișcarea se află în mine, eu conțin întreg universul, de vreme ce pot să exist în regulile lui. iar lumea este proiecția mea în afară. și atât de multe lucruri sunt în ea pentru ca mie să îmi fie bine! dar mâna dreaptă mă poate învinge, dorind să se dezlipească de gura lui Dumnezeu. cei care lipesc tot felul de petece pe inima și pe gura Lui, petece rupte din hainele lumii, cu disperare încearcă să acopere golul... de ei înșiși fug, să nu le mai fie rușine. dinăuntrul cărnii, priviri vesele îmi aruncă timpul, care, în afară, e orb. un poem care se termină așa cum a început, cu ochi întredeschiși, este ca și cedarea unei femei singure. îți zic ție, o femeie care, prin ceea ce-mi spune, mă ajută să justific întâmplarea. nu știu cât ai putea înțelege acum, acesta ar fi putut să fie un poem de dragoste. în loc să îmi vorbești despre lucruri abstracte, mai bine ai privi un bătrân cât este de singur în mijlocul orașului și al mulțimii. hai să transformăm, mai departe, cuvintele nespuse în mângâieri mărunte și inimile noastre să treacă încet din ceea ce dorim în ceea ce le trebuie.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy