agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Que faisons-nous de l’amour qui reste ? ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-09 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Oscilează iubirea ca un pendul
atârnată de-un fir fragil – aferent inimii în care unghiurile sub care privim fericirea sunt mereu aproximate la ceea ce am fi vrut noi să fie – sau ne-a fost mai ușor nouă să fim. Și mereu se îndreaptă spre același punct, armonic, trasă de toate greutățile vieții, Și mereu trece prin el în mare viteză, fără să-l observe, în avântul ei entuziast… iar când își dă seama de aceasta, a ajuns deja departe la același nivel de la care a pornit, doar că în extrema opusă. Se întoarce șovăind, dar îi crește avântul pe măsută ce înaintează. Și trece din nou prin el uitnd să se oprească. Ar continua așa la nesfârșit dacă n-ar fi aerul ce-i suflă în față , spunându-i să se oprească; doar așa, în timp, iubirea, își capătă locul… și fericirea – când n-o mai caută cu-avânt nebun -
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité