Mai pâlpâie-n vatră
Tăciunele stins
Cu apă de ploaie,
Mocnește-n cenușă
Jarul aprins
Cândva vâlvătaie.
Plouă-ntruna
Și iar mi-e dor
De viață ,de tine,
Dar cade cu zgomot
Un ultim zăvor
Și noaptea revine.
Sub ploaia măruntă
Încet îmi lipesc
De visuri tâmpla fierbinte,
În noaptea târzie
Tot mai rostesc
Două cuvinte.
Iluzie deșartă
În brațe te țin
Te alint cu duioșie,
Tu mă ignori
Dar eu revin
Pe calea pustie.