Tot sîngele se-mbată cu durere cînd pleci
și-n urma lui, tot visul meu mă lasă
cresc iar din cuiburi ce n-au nici un rost,
frumoasa mea idee despre viață...

cînd ai să pleci voi zice că nu-s tristă,
dac-am să plîng e fiindcă bate vîntul,
că-mi tremură genunchii e fiindcă sînt plăpîndă
iar capu-n jos îl țin, că-s prea urîtă.

Frumoasa mea idee despre viață
ai strălucit atît cît s-a putut,
căderea mea ți s-a părut albastră
frumoasa mea idee, m-ai durut...