Aud sângele silabelor sărind pe foile albe

deși pe voi nu vă aud.

Simt tăcerea asurzitoare când timpul trece

și secunda spartă în urechi

își caută perechea în gemete.

Văd fără taine ce vorbesc străzile

deși nu aud voci.

Cred cuvintele nu mă aud decât pe mine

simțind buzele din jur cum cotrobăie în ochii mei.

Ascult cum timpul curge

când eu demult nu mai știu să aud

doar vibrațiile de pe chipuri

doar sunete.