Nu pot să cred c-atâta fericire
Acuma e durere
Că tot ce-a fost frumos
Acuma e tăiere...

Că eu zâmbeam atunci
Și acum plâng murind,
Că zâmbetele-adânci
În răni mi se preschimb.

Că simt că n-am nimic
Când am avut totul
Că simt că sunt nimic
Când puteam fi totul..

De ce doare să suferi?
De ce nu pot zâmbi?
Durerea e prea mare
Și n-o pot stăpani !

E-n mine acum și mâine.
Oare va fi mereu?
Cât te-am iubit pe tine,
Asta știu numai eu !!

Nu pot să uit, deși încerc!
Gândul nu vrea să plece!
Oh, Doamne,Tu mă strângi la piept
Când lacrima nu trece...

Doar Tu m-ai ajutat, o simt !
AÈ™ fi murit demult, nu mint!
Dar ești acolo, și pentru asta eu trăiesc !!
Dar ești acolo, și pentru asta-Þi mulțumesc !!


Nu sufăr pentru el, căci cred că l-am uitat...
Sufăr că uit de mine, că-l am mereu în cap !
Aș vrea să treacă-odată,
Cum pentru el ca prin miracol a trecut
Să am ca înainte: o viață pustie, dar atât.
E prea târziu... căci n-am uitat
Cât a putut fi de minunat !!!
Și pentru asta tot suspin... :
IUBIRE, cuvânt atât de lin.....