Când umbletul meu de goală prin casă va mima a strangulare și
Când în sfârșit voi fi zdrobit struguri sub acele picioare goale

Tu mă vei apăra de
acele idei colorate și strălucitoare ca
niște dragoni care înfloresc așa cum înflorește apa
[Îmi place că tu vezi când le mai crește o creastă]
Mă vei preschimba la final, din frumoasa ta endotoxină în
apă de pus în vas, la flori
Va urma... să mă rotesc în jurul timpului ca
o broască în jurul cheii și să fiu
mamă a doisprezece copii
nevastă de maistru de forjă și
excelentă pianistă

Cum ști asta?
Vag domnule...
Vag ca și mine
Haideți mai bine să împachetăm frunze