Câmpul miroase
a flori arse
îmi amintesc chiar și-n noaptea asta
când îți spuneam
iar tu nu credeai
ridicai nasul în adiere
mă priveai zâmbind
mă sărutai
miroseai a flori arse,
iar eu tăceam.
Acum mă gândesc
că de fapt
nu-mi pasă de Grigorescu
rumeg un pai în neștire
întorc căruța
și ies din tablou.