Azi e ziua când se inventează femeia, privește
E târziu, e devreme? Îți vând inima mea dacă
Nu ai reuși să separi cuvântul de pulbere
Să faci un chip care să se topească ca un pas

În zăpadă, ca o mână în alta, schimbă veacul
De acum cu cel din poem, e mai sigur pentru
Fericirea ei, împarte trecutul în două bucăți
Azi e ziua când se inventeză femeia, privește

Peste estuarul inimii care așteaptă dobânda
La iubire, plânge-mă de azi ca să pot muri mâine.