sunt părăsit,dar nu pot să fiu disperat,
chiar de aș vrea, că n-am mai încercat,
aș plânge, cum plângea sărmana bunica,
mi-aș smulge din cap toată chica.

dar nu pot; să nu fi pus iubire?
asta nu-mi stă-n fire,
chiar și celei mai haioase platitudine
pun o parte de iubire din mine.

ce n-aș da să fiu uitat pe o insula de-antropofagi
să mă sfâșie-n bucăți- că mi-ar fi dragi
sau, drept pedeapsa, să fiu măcar pe una ca Lesbos
doar eu bărbat, dar fără folos.

în van, în van... dar nu pot sa fiu disperat,
să plâng și să urlu, că n-am mai încercat,
dar ce n-aș da, să am blestem de la ea,
un bilet de avion spre nenea Gâdea.

dar ea mă iubește
și rău nu-mi dorește.