Să vii să mă vindeci de noapte și paturi murdare
de ochi neînchiși, plapume roase, bilete, suspinuri
Să vii cu luna în spate.
Să-ți fie grea ca o cocoașă, să te târăști ca să-mi
faci lumină...eu să zbier, să o rup și să râd
Să o sfârtec ca pe-o carne bătrână
Să o sparg ca pe-un balon uriaș umplut cu tristețe
Tu, să-i ștergi lacrimile, s-o dai cu spirt,
s-o speli, s-o pansezi, să-i faci altă oglindă
Să vii iar, cu lumina-i bolnavă, să-mi luminezi
cotloanele și râsurile amare
Să mă exorcizezi cu iubire, cu răbdare
cu săruturi care au gust de lună
să-i bei rănile și să nu

mă lași să mă uit.