M-am încuiat într-o cămară
Departe jos, și îmi e frig
Te văd de-aici și-mi pare că ești mare
Și iarăși tremur, și iarăși strig...

Legată ești, blocată-n soare;
Un văl și-o piatră te ascund.
De dorul tău am început să fug
Dar piatra imi atârnă de picioare.

Căldura ta se-ndepărtează
Cu greu; și cad domol din cer
Picioarele se ușurează
Și iar am început să sper.

Eu am tânjit azi după tine...
Și ca să-mi plâng mai mult durerea
Nu am putut să scriu ca alții
Și-am încuiat-o doar in mine.