vântul s-a lăsat să cadă
greu
peste ziua mea
și ziua aceea s-a rupt în bucăți
au rămas rămășițele din ea
precum așchiile în pielea tâmplarului
să nască
la vremea din urmă
m-am zbătut să mă curăț de solzii aceia
cu rădăcini sub piele
și vântul m-a scuturat
a luat cu el doar ziua de mâine

acum
timpul nu-și mai leagă căpastrul
de umeri-mi obosiți
s-a spart de mine
s-a risipit în mine
m-a dezlegat

eu mă caut printre umbre
mă rătăcesc dormind prin florile de câmp
o clipă